mortuár

mortuár
adj. m. (sil. -tu-ar), pl. mortuári; f. sg. mortuárã, pl. mortuáre

Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • mortuar — MORTUÁR, Ă, mortuari, e, adj. Care ţine de mort (II), de moarte sau de înmormântare, privitor la mort, la moarte sau la înmormântare; funerar, funebru. [pr.: tu ar] – Din fr. mortuaire, lat. mortuarius. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • dric — DRIC, dricuri, s.n. 1. Scheletul de sus al unui car (fără roţi şi loitre). ♦ Cantitate de obiecte, materiale etc. care se poate încărca pe un asemenea schelet. 2. Vehicul special, tras de cai, care poartă mortul la groapă; car mortuar. ♢ expr.… …   Dicționar Român

  • car — CAR1, cari, s.m. Nume dat mai multor specii de insecte mici dăunătoare, din ordinul coleopterelor, cu corpul păros şi cu picioarele scurte, care trăiesc în lemn şi se hrănesc cu acesta. – lat. carius (= caries). Trimis de valeriu, 30.10.2008.… …   Dicționar Român

  • funebru — FUNÉBRU, Ă, funebri, e, adj. De înmormântare. ♢ Marş funebru = melodie solemnă şi tristă, compusă mai ales în ton minor, care se cântă de obicei la înmormântări. ♦ Trist, jalnic, lugubru. – Din fr. funèbre, lat. funebris. Trimis de LauraGellner,… …   Dicționar Român

  • funerar — FUNERÁR, Ă, funerari, e, adj. Care ţine de funeralii, privitor la funeralii; de înmormântare. ♢ Urnă funerară = vas în care se păstrează cenuşa unui mort incinerat. Piatră funerară sau monument funerar = lespede sau monument care se aşază pe un… …   Dicționar Român

  • necrolog — NECROLÓG, necrologuri, s.n. Discurs, articol sau anunţ cu caracter funebru în care de obicei sunt relevate (releva) calităţile morale şi valoarea socială a unei persoane decedate (deceda) de curând. ♦ Imprimat prin care se anunţă decesul cuiva. – …   Dicționar Român

  • pod — POD, poduri, s.n. I. 1. Construcţie de lemn, de piatră, de beton, de metal etc. care leagă între ele malurile unei ape sau marginile unei depresiuni de pământ, susţinând o cale de comunicaţie terestră (şosea sau cale ferată) şi asigurând… …   Dicționar Român

  • caravană — CARAVÁNĂ, caravane, s.f. 1. Convoi de oameni şi de animale de povară (de obicei cămile), care transportă mărfuri, bagaje etc. prin pustiuri sau prin stepe. ♦ Convoi de vehicule împreună cu călătorii din ele, care parcurg împreună acelaşi drum. ♦… …   Dicționar Român

  • droagă — DROÁGĂ, droage, s.f. (reg. şi fam.) Căruţă mare, greoaie şi hodorogită. ♦ Roabă. – Din rus. droga. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DROÁGĂ s. v. car funebru, car funerar, car mortuar, dric. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • moarte — MOÁRTE, morţi, s.f. 1. Încetare a vieţii, oprire a tuturor funcţiilor vitale, sfârşitul vieţii; răposare; deces. ♢ loc. adj. Fără (de) moarte = a) veşnic, nemuritor; b) (despre obiecte) foarte durabil, foarte trainic. ♢ De moarte = a) loc. adj.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”